colecţii muzeale


Muzeului de Istorie şi Arhelogie din Piatra Neamţ
Muzeul de Istorie din Piatra Neamţ a fost înfiinţat în anul 1934 de către preotul Constantin Mătasă (1878-1971) şi a fost primul muzeu exclusiv arheologic din Moldova. Constantin Mătasă alături de colaboratori ca Radu şi Ecaterina Vulpe, Vladimir şi Hortensia Dumitrescu, Silvia Marinescu-Bilcu, Alexandru Vulpe, etc, a reuşit să creeze la Piatra Neamţ cea mai mare colecţie de artă neo-eneolitică din sud-estul Europei, aducând o contributie substanţială la cunoaşterea Culturii Cucuteni, dar şi la cercetarea altor epoci istorice.

Muzeului de Istorie din Roman
Muzeul de Istorie din Roman a fost infiinţat la data de 1 septembrie 1957 şi funcţionează în Palatul Negruzzi, clădire declarată monument de arhitectură barocă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea care a fost pusă în valoare prin ornamentaţia plafonului, realizată de Ludwig Branner în anul 1884. Expoziţia permanentă a acestui muzeu de istorie este organizată în cele 15 săli având un spaţiu de peste 700 mp şi cuprinde un număr impresionant de obiecte, începând cu epoca pietrei cioplite şi până la primul război mondial.

Muzeului de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ
Muzeul ca instituţie a luat fiinţă în anul 1957 cu ocazia aniversării a 500 ani de când Ştefan cel Mare a urcat pe tronul Moldovei. Clădirea muzeului este monument de arhitectură şi a fost construită între anii 1852-1853. Funcţionând iniţial ca Şcoala Domnească, putem aminti că, în această clădire au învăţat Ion Creangă şi Vasile Conta. Expoziţia permanentă a muzeului cuprinde obiecte descoperite în urma săpăturilor arheologice desfăşurate între anii 1939 – 1963.

Muzeului de Istorie şi Etnografie din Bicaz
Muzeul de istorie şi etnografie de la Bicaz a fost înfiinţat în anul 1958 ca urmare a cercetării complexe realizate de Academia Română în zona lacului de acumulare al hidrocentralei “Dimitrie Leonida” de la Bicaz. Din anul 1966 muzeul funcţionează în clădirea fostului Teatru sătesc “Ion Kalinderu”. Construită la începutul secolului al XX –lea, clădirea muzeului este înscrisă ca monument istoric. Expoziţia permanentă a muzeului de istorie şi etnografie este structurată pe trei spaţii distincte care ilustrează istoria monografică a Văii Bistriţei, dar şi cele 102 picturi donate oraşului de pictoriţa Iulia Hălăucesu.

Muzeul de artă eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ
Muzeul de artă eneolitică Cucuteni a fost inaugurat în vara anului 2005 şi este primul muzeu Cucuteni din România. Expoziţia permanentă cuprinde în jur de 300 de piese din Cadrul Culturilor Precucuteni – Cucuteni, incluse în categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural naţional. Cultura Cucuteni este ultima mare cultură cu ceramică pictată din Europa, iar comunităţile cucuteniene au dezvoltat aici o civilizaţie care poate sta cu cinste alături de cele mai strălucite manifestări ale perioadei eneolitice din Asia Anterioară.

Muzeaul de Artă din Piatra Neamţ
În anul 1960 a fost fondată prima colecţie de artă în cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ. Abia în anul 1980 această colecţie devine Muzeul de Artă Piatra Neamţ şi funcţionează ca instituţie separată din cadrul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ. Clădirea în care se află muzeul a fost construită în anul 1930 de către italienii Carol Zani şi Vincenzo Puschiasis. Muzeul de Artă din Piatra Neamţ prezintă o viziune panoramică asupra evoluţiei artelor vizuale (pictură, grafică, sculptură, tapiserie) create de artiştii români la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în secolul al XX-lea.

Muzeul de Artă din Roman
Muzeul de Artă din Roman s-a deschis în anul 1957 iar din anul 1970 a fost mutat în actuala clădire care a fost construită la sfârşitul sec al XIX-lea şi este declarată monument de arhitectură. Expuse în şase săli de expoziţie, pe o suprafaţă de 243 mp, cele 642 de piese ale colecţiei cuprind lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă. Colecţia muzeului de artă pune în valoare artă romanească prin creaţia artiştilor legaţi într-un fel sau altul de zona Roman.

Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ
Înfiinţat în anul 1980, Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ cuprinde o impresionantă expoziţie de obiecte etnografice şi artă populară din Neamţ care ilustrează ocupaţiile, obiceiurile şi portul oamenilor din această zonă, dar şi arhitectura traditională din lemn. În prezent, colecţia de bază a muzeului oferă aspecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de pe Valea Bistriţei, costumul popular românesc străvechi specific zonei dar şi principalele meşteşuguri (ţesutul, prelucrarea lemnului, cojocăritul) din regiunea subcarpatică a Moldovei.

Muzeul de Ştiinţele Naturii din Piatra Neamţ
Muzeul a fost înfinţat în anul 1960 dar a fost deschis publicului pentru vizitare la data de 15 noiembrie 1969, devenind în scurt timp unul din muzeele de referinţă din România. Expoziţia permanentă a muzeului este concepută sub forma unei prezentări monografice complexe a judeţului Neamţ din punct de vedere geologic, paleontologic, floristic, faunistic şi ecologic. În prezent, muzeul dispunde de aproximativ 40.000 de piese din colecţiile de faună şi de un fond de peste 10.000 coli de ierbar din colecţiile de floră. Acesta mai cuprinde şi o colecţie de pesti fosili unici în lume, dar şi exponate rare din geologia, fauna şi flora munţilor din Neamţ.

Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Roman
Înfiinţat în anul 1962, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Roman funcţionează într-o clădire declarată monument de arhitectură din sec al XIX –lea care a adăpostit Fundaţia Melchisedec – Şcoala de cântăreţi. Muzeul, în decursul celor 40 de ani de existenţă a realizat un patrimoniu destul de bogat şi valoros deţinând colecţii de faună şi floră din Lunca Siretului dar şi o colecţie de entomologie care cuprinde peste 40.000 de exemplare de insecte.

Muzeul Memorial “Ion Creangă” din Târgu Neamţ
Casa memorială Ion Creangă a fost construită în anul 1830 de către Petre Ciubotariu, bunicul povestitorului. Din anul 1951 a fost cedată de unul dintre urmaşii lui Ion Creangă în scopul amenajării muzeului memorial. Casa reprezintă un tipic monument de arhitectură populară, construită din bârne groase lutuite, cu o prispă îngustă de lut şi un acoperiş larg de draniţă. În spatele casei lui Ion Creangă, sub un acoperământ de scânduri sunt expuse mai multe obiecte gospodăreşti şi unelte agricole cu o mare valoare etnografică.

Muzeul Memorial “Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ
Muzeul memorial a fost amenajat în anul 1969 în casa în care a locuit scriitorul Calistrat Hogaş (1847-1917). Având un stil architectural deosebit casa, care a fost construită în anul 1885, este înscrisă pe lista monumentelor de arhitectură din Patrimoniul Cultural Naţional. Expoziţia permanentă cuprinde documente de familie, manuscrise, mobilă originală şi obiecte personale ale scriitorului.

Casa Memorială “Veronica Micle” din Târgu Neamţ
Casa memorială Veronica Micle a fost construită în anul 1834 de către călugării de la Mănăstirea Neamţ şi cumpărată de mama scriitoarei în anul 1850. Expoziţia permanentă a casei memoriale este consacrată vieţii şi activităţii literare a Veronicăi Micle, muza poetului nostru naţional, Mihai Eminescu, cu obiecte şi documente care au aparţinut acesteia. Într-unul din interioarele casei memoriale este amenajat locul unde Veronica Micle a scris o parte din poezii, maxime şi epistole.

Casa Memorială “Alexandru Vlahuta” din Agapia
Casa memorială în care s-a născut şi a copilărit scriitorul Alexandru Vlahuţă este situată în satul mănăstiresc din comuna Agapia. În anul 1958, casa a fost amenajată şi inaugurată ca muzeu memorial unde s-a încercat reconstituirea atmosferei specifice epocii în care a trăit scriitorul. Expoziţia cuprinde mobilierul original, cărţi din biblioteca proprie, obiecte personale, reviste ale vremii, scrisori şi manuscrise care au aparţinut scriitorului.

Muzeul "Gh Ruset Roznovanu" din Roznov
Muzeul Gheorghe Ruset Roznovanu, a fost înfiinţat în anul 2002, la demisolul Bisericii “Sfântul Nicolae” din Roznov. Muzeul adăposteşte cele mai frumoase obiecte vechi care au fost păstrate în biserică până s-a înfiinţat muzeul. Regăsim aici, epoleţii, lancea, banderolele, decoraţiile de război şi toiagul de majordom ale lui Roznovanu, dar şi cele 11 monede primite ca urmare a participării acestuia la război. Alături de acestea sunt expuse şi veşminte vechi de 100 de ani, în culori naturale, fotografii, o copie a testamentului colonelului Roznovanu, cele două icoane mari care au fost aduse din biserica ce a ars în anul 1944, a Maicii Domnului şi a Mântuitorului, dar şi cele două pisanii ale bisericii.

Muzeul de artă “Iulia Hălăucescu” din Tarcău
Muzeul de artă “Iulia Hălăucescu” a fost inaugurat în noiembrie 2003 la comuna Tarcău, în clădirea în care a funcţionat “fosta şcoală a învăţătorului”. Expoziţia permanentă a muzeului se întinde pe o suprafaţă de 100 de metri pătraţi amenajaţi asemenea unui tărâm de poveste, care dezvăluie farmecul Tarcăului de altă dată. În cele şase săli ale muzeului se găsesc aproape 120 de lucrări plastice, dar şi obiecte personale ale artistei care a fost supranumită “doamna acuarelei româneşti”.

Curtea şi Biserica Domnească din Piatra Neamţ
Situată pe un mic platou din centrul oraşului, Curtea Domnescă – ctitorie voievodală a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare îşi are începuturile în perioada anilor 1468 – 1475. Ea face parte dintr-un ansamblu architectural care mai cuprinde Turnul – Clopotniţă (1499) şi Biserica “Sf. Ioan Domnesc” (1498). Din Curtea Domnească s-a mai păstrat până astăzi doar o parte din pivniţele casei domneşti şi porţiuni din zidul de incintă.

Cetatea Neamţului
Cetatea Neamţului este o cetate medievală din Moldova situată în apropierea oraşului Târgu Neamţ şi la aproximativ 46 km de oraşul Piatra Neamţ. Cetatea Neamţului, a fost una dintre cele mai bine întărite cetăţi de care a dispus statul medieval moldovenesc. După o perioadă de doi ani de restaurare vechea cetate a renăscut din propria cenuşă astfel încât vizitatorii pot admira diferitele Săli ale cetăţii, vechiul paraclis, bucătăria, monetăria şi dormitoarele.

Palatul Cnejilor
Palatul Cnejilor, un veritabil ansamblu architectural şi locul de desfăşurare a multor evenimente istorice, ne întâmpină sub forma unor ruine înconjurate de aura de mister şi legendă ce dăinuie şi astăzi. Începuturile sale datează din secolul al XIII- lea când pe acest loc a fost construit un schit de către ctitorul Silvestru care aparţinea de mănăstirea Neamţ. Perioada de strălucire a Palatului Cantacuzin de la Schit a durat între anii 1840-1852 când a fost vizitat de Wilhelm von Kotzebue şi Alexandre Dumas.

Monumentul – mausoleu al vânătorilor de munte Târgu Neamţ
Este situat în Târgu Neamţ pe o terasă largă creată artificial pe Culmea Pleşului. Monumentul a fost realizat de arhitectul Theodor Burcă şi inaugurat în anul 1939 de Regele Carol al II-lea. Acest mausoleu a fost ridicat pentru a comemora jertfele de glorie şi de eroism ale neamului românesc, din Primul Razboi Mondial. Monumentul - mausoleu a fost renovat în 1990 şi anual, la 3 noiembrie, este sărbatorită "Ziua vânătorilor de munte".

Casa Memorială „Visarion Puiu”/Muzeul Memorial „Mihail Sadoveanu”
Casa Memorială „Visarion Puiu”/Muzeul Memorial „Mihail Sadoveanu” a fost inaugurat în anul 1966 şi se află în casa în care scriitorul Mihail Sadoveanu şi-a petrecut amurgul vieţii.
Clădirea a fost construită de Mitropolitul Bucovinei Visarion Puiu, iar expoziţia prezentată aici păstrează ambianţa de epocă şi cuprinde obiecte care au aparţinut scriitorului Mihail Sadoveanu.

Muzeul de la Mănăstirea Neamţ
În cadrul muzeului există o colecţie de obiecte bisericeşti de o importanţă deosebită atât pentru cultură şi artă religioasă ortodoxă, cât şi pentru cea naţională. Tezaurul mănăstirii cuprinde obiecte de cult din metal preţios, broderii, ţesături şi sculpturi în lemn care au fost confecţionate în mănăstire sau au fast dăruite de voievozi şi alţi binefăcători. Toate aceaste obiecte şi documente ne-au adus noi informaţii istorice care întregesc cunoaşterea istoriei zbuciumate a poporului român.

Muzeul Mănăstirii Văratec
Muzeul Mănăstirii Văratec conţine cele mai bătrâne icoane pictate în tempera pe lemn, datând din sec. al XV lea şi care îl înfăţişează pe Sf. Nicolae sau pe Arhanghelii Mihail şi Gavril aduse de la Mănăstirea Râşca – Fălticeni. Expoziţia mai cuprinde şi veşminte preoţeşti, stihare, epitrahile, feloane, manecuţe, bederniţe considerate adevărate capodopere de broderie artistică. Alături de ele sunt expuse covoarele lucrate de măicuţe care dovedesc dezvoltarea cu totul specială a ţesutului în Mănăstirea Văratec.

Muzeul sătesc Ceahlău
Muzeul sătesc Ceahlău cuprinde o secţie de etnografie care pune în evidenţă specificul etnografic al localităţii Ceahlău şi principalele ocupaţii prin vechi unelte, piese de port popular, ţesături şi cusături de decor interior donate de locuitorii satului. A doua secţie de ştiinţe naturale prezintă cateva elemente faunistice specifice Masivului Ceahlău precum: ursul, lupul, cocoşul de munte, cerbul, vulpea, păstrăv, lostriţă etc.

Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Romanului
Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Romanului expune carte veche, peste 20 de veșminte vechi, aproape 100 de icoane și tablouri, zece obiecte de mobilier vechi, o tâmplă, pietre de mormânt etc.


> english version    


www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Copyright © Consiliul Judeţean Neamţ